B L O G S

martes, 5 de octubre de 2010

Baiatul fara pestisor


Sa spun ceva despre mine? Sunt actor. O sa crezi ca nu-mi place realitatea dar iti spun de pe acum ca gresesti, imi place prea mult ca sa ma multumesc doar cu a mea. Nu-mi plac oamenii, in schimb. Oamenii sunt urati, vin si pleaca din viata ta la fel ca tutunul din aceasta tigara, se consuma mult prea repede. Toata lumea minte, toti jucam un rol atunci cand scenariul dispare, toti ne dorim oameni frumosi! Eu, eu ma multumesc cu teatrul! Mansarda mi-e scena iar restu-mi sunt replici: ticaitul ceasului cand ziua se amesteca cu noaptea, tocurile ce lovesc podeaua de lemn facand-o sa scartaie, vantul care intra prin geamurile vechi fara sa ceara voie, toate vor sa faca parte din decor. Am asezat cu grija pe noptiera de langa fotoliu o ceasca cu capuccino si pachetul de tigari, atat. Asta mi-e decorul si n-am sa las ceva trecator sa-l distruga, gata cu iubirile ce se transforma din acte in scene, nimeni nu mai pune stapanire pe piesa mea! Si daca va trebui sa iubesc din nou, mai bine iubesc un peste, caci e mai sincer decat un ochi ce se inchide clipind. O sa-i daruiesc ceva ce n-am mai daruit niciodata, un nume frumos si un loc in spatele cortinei. Iar el, in schimb, o sa-i invete pe oameni ce inseamna fidelitatea.

lunes, 4 de octubre de 2010

Soziedad Daltonika


oameni urati oameni urati oameni urati oameni urati oameni urati oameni urati oameni urati oameni urati oameni urati oameni urati oameni urati oameni urati oameni urati oameni urati oameni urati oameni urati oameni urati oameni urati oameni urati oameni .
( e bine cand e bine , e mai rau cand e rau )

OAMENI URATI !


http://www.youtube.com/watch?v=uRj3BMvZbRw

Los focos han dañado mi vista y mi memoria.
Yo era Hamlet, don Juan o un noble caballero
del siglo diecisiete, sensual y aventurero.
Me halagaba el aplauso, despojo de la gloria.

Las fotos en la prensa, los cocktails... Era hermoso
vivir, y era tan fácil. Por dentro, el decorado
se iba ya derrumbando. (El arte lo he pagado
más caro que la vida.) Fui rico y licencioso.

Tuve lo que los hombres aprecian: tuve amores,
viajé por el mundo, tuve esa cosa vil:
la fama. Y al final no sé quién soy. Adiós,

el telón va a caer por vez última. Las flores
que espero son amargas. ¿Quedará algo de mí?
En los palcos del mundo mi nombre fue el de un dios.


Felipe Benítez Reyes

miércoles, 22 de septiembre de 2010


Ca un atlet schiop
Ca un baschetbalist liliputan
Ca un futbolist fara poarta
Ca un scriitor fara muza
Ca un cantaret fara partitura
Ca iarna fara zapada si vara fara plaja
Ca sambata fara party
Ca noaptea fara rasarit

Asa ma simt cand fac teatru !

viernes, 17 de septiembre de 2010

A fost o data ca´n povesti , a fost ca niciodata un actor care spunea povesti si o mica fata .


Madrid a fost unde te-am cunosct
Eram actor pe atunci , unul necunoscut
Duceam o viata de artist
Azi visam , maine iar in vis
La inceput te pictam in mansarda
Si fara graba , soarele intra prin geam
Si cum te priveam ...
Si cum ne uitam ...
Banii nu erau o problema , caci ne hraneam cu dragoste
Imbatata cum erai , eu eram o pacoste
Incet incet , noi dintre oameni
Am devenit , doi muritori de foame
Nici mansarda si nici poezia
Nu ne mai salva .
Nici Viena , nici Paris
L´amour era un vis
Sutienul ti l-ai luat
Si acasa ai plecat
Eu cu acuarela mea
Pictez drumul spre o stea
Ca in Madrid , dragostea-i oarba
Dar macar eu am mansarda !

martes, 14 de septiembre de 2010

Poem ultragiant


Într-una din noptile mele am facut dragoste cu o servitoare
Totul a fost pe neasteptare – si aproape fara voia mea.
Era undeva într-un oras murdar de provincie
Si locuiam la prietenul meu din copilarie.

Într-o seara am ratacit singur pe strazi – si când m-am întors
Servitoarea facea patul în camera mea
Era o servitoare tânara si negricioasa
Mi-a spus ca toti ai casei sunt plecati în oras la plimbare
A zâmbit
Si a trecut pe lânga mine de nenumarate ori.

Eram destramat în seara aceea si n-aveam nici o pofta sa fac dragoste
Dar servitoarea era tânara
Nu cred sa fi avut mai mult de saisprezece ani
Si cum se asezase aproape pe pat, parca asteptând
M-am apropiat zâmbind si am întrebat-o cum o cheama.

Mi-a spus un nume oarecare, mi se pare ca Maria
I-am spus ca e frumos, ea s-a prefacut ca se rusineaza,
Cred sa fi fost aproape de miezul noptii
Prin ferestrele deschise razbatea zgomotul confuz al orasului
Acolo, undeva, erau teatre, cinematografe, femei splendide si automobile
Aici eram numai eu cu servitoarea;
Ea n-a zis nimic, a închis numai ochii.

Era o servitoare scurta, bondoaca aproape
Si mirosea foarte rau a sudoare.
O, servitoare cu care am facut dragoste într-un oras murdar de provincie
Pe când eram destramat si stapânii tai lipseau de acasa
Servitoare, pe pulpe cu doua dungi rosii de la jaretiere
Servitoare cu pântecul mirosind a ceapa si a patrunjel
Servitoare cu sexul ca o mâncare de patlagele vinete
Scriu despre tine poemul acesta
Pentru a face sa turbeze fetele burgheze
Si sa se scandalizeze parintii lor onorabili
Fiindca desi m-am culcat cu ele de nenumarate ori
Nu vreau sa le cânt
Si ma urinez în cutiile lor cu pudra
În lingeria lor
În pianul lor
Si în toate celelalte accesorii care le formeaza frumusetea.


GEO BOGZA

Poem ce rupe fiecare bucata din mine
Elibereaza ganduri , putine cate putine .

Poem pudic,poem ascuns
Poem al sexului tabu .

Poem cu pudra si cu fard
Si al eternului hazard .

sábado, 11 de septiembre de 2010

In ziua in care ... !


Se facea ca prin Septembrie , 11 sa fie ca numar , candva pe cand ceasul din coltul drept-jos arata 22:58 , am fost diagnosticat cu o boala incurabila , deci mortala ! Nu conteaza ce am facut inainte si nici dupa , ci doar vreau sa sa-mi aduc bine aminte ca m-am gandit sa cumpar un ziar , zic : Ziua asta vrei nu vrei ,coaie , e din istoria vietii tale... Oare ce pula mea so m-ai fi intamplat in ziua de 11 ? Asa ca am tras jointul de pe noptiera si am fost in statie la RATB sa iau un ziar .
Era ceva cu ... libertate ? Mi-am zis : Pula mea , astia sigur stiu ca libertatea s-a castigat cu sange , ia sa-l iau ! M-am dus acasa , am bagat ceva de Marley , pe atunci aveam 17 ani , aproape 18 , era ceva cu Natural Mystic , m-am pus pe pat , fata in fata cu posterul lui Bob Marley , parca si acum se uita la mine , cu mana la barbie si cu inelul sau , si am inceput sa citesc . Memoria poate ma inseala , dar vag imi aduc aminte de cateva prostii ... scuze adica libertati : Trecusera va sa zica 10 ani de cand s-a prabusit emblema capitalismului unchiului Sam : Ia auzi , razboi sfant zic astia ! Apoi am zis sa trec de pagina 5 , doar Bob Marley s-ar rasuci in Zion , am ajuns undeva cu ceva de cineva , Blonda lu´ Bote ? Bomba lu´ Tanase ? Dinamita lu´ ... stai ca asta nu era ! Bine imi aduc aminte ca era un ziar infect , unde lumea isi expunea intimitatiele si intimitatea ... pleosch ! Era oglinda societatii .
Deci in ziua cea mai istorica , daca imi permiteti expresia , am aflat ca un transexual a nascut , ca Britney Spears isi chema bodyguard-ul sa o priveasca in timp ce se masturba , si ca un barbat din zece este homosexual ! Stai asa ! Noi suntem 22 de baieti in clasa ! Cati complexati or fi ?

Da baieti era o zi plina de libertati .